De ce nu îmi plac funcţionarii publici -niciodată-

Evit să am vreun contact cu instituţiile statului. Mi-e groază când mă gândesc că o să vină un timp când o să trebuiască să-mi rezolv singură problemele cetăţeneşti..

Scârba s-a instalat în mine cu mult înainte să ştiu cu ce se mănâncă o instituţie, înainte să fi auzit despre drept admnistrativ, preşedinte, premier, director şi altele.. Pe vremea când mă lua maică-mea cu forţa (mă rog.. pt că mi-era frică să rămân singură în casă) la primărie să plătească impozitul. Şi era o coadă imensă.. şi moşi care abia se mişcau.. un miros puturos.. dar mai presus de toate o vacă grasă în spatele unui birou ros de vreme.. cu punga de covrigei, pachetul de ţigări şi cafeluţa lână ea. Şi avea asta o privire.. parcă te cunoştea de o viaţă şi parcă te ura de moarte. Şi ţipa la tine din orice ‘de ce n-ai adus aia? da’ nu e de datoria mea să te învăţ.. da’ du-te la camera 2 şi stai acolo la coadă, eu nu pot sa te ajut!’ Şi tu prost, mai şi veneai cu o cafea, cu o ciocolăţică şi mai ales cu sfantul ‘Sărut mâna’.. iar ea vorbea la persoana a IIa cu toată lumea indiferent de varstă, sex sau mărimea portofelului.

După ultimul legământ cu Demnitatea, nu am mai călcat prin aceste locuri ale perzaniei. Nu de alta, dar nu de puţine ori m-am vazut sărind la gătul unei astfel de bovine indolente.. Deci de câţiva ani nu am mai fost la primărie, administraţie sau alte asemenea.. până azi. Pentru că aveam nevoie de nişte adeverinţe, a trebuit să merg la Administraţia Financiară. Înarmată cu o mie de copii xerox (pt că mereu, dar absolut mereu auzeam că ‘documentaţia este insuficientă’), îmbrăcată frumos, dar fără flori/ciocolăţele/alte prostii. Am căutat sediul de mi-a venit rău. După ce l-am găsit.. draci. nu ştiam la ce ghişeu/cameră să merg. Aşa că am stat şi am observat din ce parte bate vântul şi când s-a deschis o primă uşă, m-am dus intr-acolo ca să cer relaţii. ‘Bună ziua. Nu vă supăraţi..’ Atât. Vaca nu a zis nimic. S-a uitat la mine, n-a zis ’stai puţin proasto că am treabă, s-a întors cu curu’ (scuzaţi cacofonia; apreciaţi bunele intenşii), mi-a mai tras o ocheadă scârbită şi a plecat la mama dracu’. Era 9 dimineaţa şi nu vroiam să ma enervez. M-am dus la primul gjişeu eliberat. Acolo.. surprize! un bărbat. Nu vă supăraţi.. eu asociez aceasă meserie cu femeile.. am rămas :O cănd l-am vzt pe nenea bărbat. Mă rog.. îi expun problema.. îi cer îndrumări. ‘Da.. înţeleg.. păi nu noi ne ocupăm de asta.. tre’ să vă diceţi la sediul din..’ Nu apucă să termine că se întoarce matracuca şi se bagă ca &/(%¤# peste conversaţia noastră. ‘În 5 minute să închizi şi să vii la mine în birou..’ ‘Stai că vorbeam cu domnişoara..’ ‘Deci 5 minute! ai înţeles?’ Am rămas ca la dentist.

După un schimb de 3 mijloace de transport, ajung la celălalt sediu. Coadă.. aglomerţie.. coate-n stomac de la moşi.. în spatele biroului o frustrată la vre-o sută de kile, nici nu a răspuns la salut. Îi dau cererile.. Nu e bine. Le mai fac o dată. Bun. I le dau. ‘Documentaţia este insuficientă, ăsta este expirat, îţi trebuie altul nou’ . Să-mi cadă pămîntul în cap. Plec.. Traversez juma de oraş să iau o HÂRTIE şi cam în două ore mă întorc la vacă. Cum mă vede că intru +JUR+ îşi ia ţigara şi cafeluţa şi iese în pauză. Spre ieşie, în mod ostentativ, le spune celorlalte ‘vaaai.. nici nu m-am ridicat azi de pe scaun.. n-am fumat nicio ţigară..’ Ăsta a fost apogeul. Îmi venea să plâng de nervi. Am mai completat o cerere.. şi stăteam acolo aşteptându-o să se întoarcă. S-a întors, am rezolvat.. dar tre’ să mă mai duc şi săptămâna viitoare.

Experienţa de azi mi-şa lăsat un gust foarte foarte amar. Şi zău că nu înţeleg de ce se întâmplă aşa.. adică de ce se poartă dânsele aşa. Măcar un ‘bună ziua’ nu ar strica.. şi n-ar fi rău să nu pufăie şi să te privească cu scârbă când ăi ceri ceva.. pentru că asta este meseria ei. Şi dacă e frustrată şi nu-i place.. de ce a ales-o? sau hai.. nu e un capăt de lume. Poa’ să şi-o schimbe. Dar să nu se mai poarte cu noi de parcă am fi paraziţi, pt că nu văd cu ce sunt ele mai presus. De unde aerele astea de superioritate? Şi de ce insistă să lase impresia că ne fac nouă o favoare, când de fapt ele îşi îndeplinesc obligaţiile contractuale.. Şi dacă ne-ar face o favoare, n-ar face-o pe cârca lor, ci tot pe spinarea statului.. uoff..

The ultimate thrill

Avocat vs. Funcţionar – discuţie la care am asistat din întâmplare

Funcţionar: nu e bine.. aveţi nevoie de C.I.F.ul firmei.

Avocat: păi cum? că doamna de la sector 2 nu mi-a zis nimic.. până acm venea cu CNP-ul..

Funcţionar: păi nu v-a zis.. că nu era datoria ei să vă zică. era datora dvs să ştiţi, că doar sunteţi avocată, nu un cetăţean oareceare. Legea s-a schimbat de la 1 ianuarie 2007 [????????!!!!!!!!!?????????] şi e nevoie de C.I.F. Mergeţi la camera 3, o să vi se întocmească un proces-verbal de amendă..

Avocat: Poftim?? Amenda?

Funcţionar: Da.

Avocat: Păi şi cât e amenda?

Funcţionar: 250 lei.

Avocat: Şi e obligatorie amenda? [???????!!!!!!!!!!????????????]

well.. după ce termin cu nebunia asta cu actele, promit să fac un nou pact cu Demnitatea şi să nu mai calc pe’acolo prea curând..

Etichete functionarii publici