TRAIAN

Toată viaţa mi-am dorit un animal de casă, dacă era să fie câine, era minunat. Dar părinţii mei nu au fost niciodată de acord. Şi dacă le încălcam porunca, deveneam mala filliae familiae, titlu onorific ce mi-ar fi adus nenumărate repercursiuni nedorite.

Bine.. conştiinţa mea a funcţionat până l-am văzut. În pasaj la Universitate, era o tanti care vindea pui de iepuri. Am pus ochii pe el, şi l-am luat, fără să mă gândesc la nimic. Era un ghemotoc de blăniţă albă, cu pete negre în puncte strategice ale corpului, atât cât să-l facă de departe cel mai frumos din rasa lui. Urechile îi erau negre, în jurul ochilor avea nişte ‘ochelari’ negri, şi alte câteva pete pe spate şi pe burtică. E vorba de TRAIAN, iepurele meu.

A stat la mine din noiembrie 2006, până în iunie 2007, când mi-a fost luat cu forţa şi dus undeva la ţară. Tare mi-e teamă că nu s-a descurcat acolo, pentru că eu l-am învăţat cum să se poarte un iepuraş de înaltă clasă.. am făcut din el un aristocrat.. i-am dat cele mai bune mâncăruri, şi nu de puţine ori l-am scos în oraş să mănânce.. l-am dus la film, la teatru, şi la cateva seminarii la facultate. Când a plecat de la mine, avea 6 kg. Imes. Făcea baie o ată la două zile, şi îi plăcea foarte mult să aibă blăniţa curată. Când veneam acasă, alerga să mă întâmpine (pe toţi ne cunoştea după cum introduceam cheia în uşă.. de ex. la frati-miu nu venea), şi încerca să sară pe mine, dar nu-l lăsa burticuţa.. :p

La un moment dat, la veterinar (unde a fost înregistrat sub numele de Traian Petrche), am aflat că e FETIŢĂ. Asta nu a schimbat nimic, numele a rămas acelaşi.. poate doar am alintat-o mai mult..

Zilele astea m-am gândit mult la el.. Am poză pe telefon cu el, poze pe calculator, şi o groază de amintiri. Cărţi roase, fire de căşti roase, haine roase.. momente drăguţe, de ex. cum a mâncat într-o zi până nu a mai putut să se mişte, cum a căzut în vasul de toaletă, cum se arunca atunci când vroia să se întindă..

Am pus câteva poze şi două filmuleţe ca să vedeţi că nu bat câmpii.

şi cam atât.. acum dacă mi-aş mai lua un iepure, nu ar fi nici pe departe aşa frumos ca el, şi mereu i-aş compara. Prima iubire nu se uită niciodată..

Etichete animal de casa, iepure, pet, TRAIAN